Cum pot reduce riscul

Iată şapte principii simple care te pot ajuta să previi apariţia bolilor cardiovasculare şi te vor ajuta să trăieşti sănătos şi să te bucuri mai mult de viaţă:

Convinge-i pe toţi membrii familiei tale să ţi se alăture în aplicarea acestor şapte direcţii de acţiune. Învaţă-i şi pe copii tăi să deprindă elementele esenţiale ale unui stil de viaţă sănătos!

Suferi deja de o afecţiune cardiovasculară? Nu este timpul pierdut pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii sau pentru a reduce riscul agravării bolii tale cardiovasculare. Aplică cele şapte principii sugerate şi bucură-te de viaţă!

Sfătuieşte-te cu medicul tău de familie pentru a obţine beneficii maxime pentru sănătatea ta în viitor.

Fii activ

Nu trebuie să fii sportiv de performanţă pentru a-ţi reduce riscul cardiovascular. Activitatea fizică contribuie la reducerea riscului de apariţie al bolilor cardiovasculare, scade greutatea, îmbunătăţeşte valorile tensiunii arteriale, ale colesterolului şi ale glicemiei, reduce stresul şi creşte buna dispoziţie. Cu numai 60 de minute pe săptămână de activitate aerobă de intensitate moderată poţi să începi să obţii efecte benefice.

Pentru efecte benefice optime specialiştii recomandă pe săptămână minim 150 minute de efort de intensitate moderată sau 75 minute de efort de intensitate mare. Cu cât eşti mai activ cu atât cresc şi efectele benefice.

Copiilor şi tinerilor le sunt recomandate 60 minute de activitate fizică în fiecare zi. Un bun mod de a încuraja această activitate este practicarea mişcării în familie. De asemenea, este recomandată încurajarea copiilor să înlocuiască timpii petrecuţi în faţa ecranului TV sau al calculatorului cu activitatea fizică.

Care este diferenţa între efortul de intensitate moderată şi cel de intensitate mare? În general, dacă poţi vorbi în timp ce faci efort, acesta este considerat de intensitate moderată. Vei observa creşterea frecvenţei cardiace şi a amplitudinii respiraţiilor. Dacă respiraţia devine suficient de rapidă şi amplă şi nu îţi mai permite să vorbeşti, atunci efortul este de intensitate mare. Efortul de intensitate mare consumă mult mai multe calorii pe unitatea de timp.

Pentru persoanele care dezvoltă durere în piept, sufocare sau ameţeli atunci când fac mişcare este recomandat să se adreseze medicului pentru a stabili un plan comun de mişcare în condiţii de deplină siguranţă. Evitaţi activitatea în medii poluate sau atunci când temperaturile sunt extreme.

Sugestii practice

Deşi beneficiile activităţii fizice sunt certe, mai mult de 60% din persoane nu sunt active la nivelul recomandat. Acest aspect se datorează diverşilor factori precum: lipsa timpului, a motivaţiei, a unui loc adecvat, a diverselor temeri sau pur şi simplu din comoditate. Cum poţi depăşi aceste bariere?

Lipsa timpului

Identifică posibilităţile din program, identifică cel puţin 30 de minute pe care să le poţi folosi pe zi.

Selectează activităţi care necesită puţin timp: mers pe jos, alergare, urcat scări.

Adaugă mişcarea la obiceiurile zilnice: mergi pe jos sau pe bicicletă la serviciu sau la cumpărături, plimbă câinele, fă exerciţii în faţa televizorului, parchează maşina mai departe.

Lipsa resurselor

Alege activităţi care necesită resurse minime: mers pe jos, alergare, urcat scări. Identifică programe accesibile de mişcare (proiecte pentru mişcare iniţiate de guvern, ONG-uri, fundaţii, asociaţii sau cluburi).

Lipsa motivaţiei

Planifică activitatea fizică, include mişcarea în stilul tău de viaţă, stabileşte termene şi ia-ţi angajamente. În grup e mai distractiv! Invită prieteni să ţi se alăture. Înscrie-te la nişte cursuri de activităţi fizice sau la un club sportiv.

Condiţii meteo

Alege tipuri de mişcare accesibile indiferent de vreme, de exemplu: bicicletă medicinală, dans aerobic, înot, urcat scări, plimbare în mall, dansuri, etc.

Călătorii dese Pune o coardă de sărit în geamantan şi foloseşte-o în camera de hotel. Utilizează facilităţile sportive ale hotelului. Mergi pe jos şi urcă scări! Ia un Mp3-player cu muzica preferată de aerobic.
Obligaţii familiale Implică-ţi copiii în activităţi fizice şi faceţi mişcare cu toţii. Utilizează o coardă de sărit, bicicletă medicinală. Utilizează timpul în care copiii nu sunt la şcoală sau dorm.
Vârsta înaintată

Grădinăritul, plimbatul câinelui, jucatul sau plimbatul cu nepoţii sunt activităţi excelente.

Încearcă să-ţi satisfaci pasiuni pentru care nu ai avut timp până acum: învaţă dansuri de salon, înot, vizitează muzee sau locuri turistice.

Introdu activitatea fizică în rutină zilnică - o plimbare dimineaţă şi una seara.

Învaţă cum să faci încălzirea pentru a preveni accidentarea.

Exemple de activitate fizică

Exemplul 1: Efort de intensitate moderată
Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică
30 minute mers pe jos 30 minute mers pe jos Exerciţii cu greutăţi 30 minute mers pe jos 30 minute mers pe jos Exerciţii cu greutăţi 30 minute mers pe jos
În total 150 minute de efort aerob de intensitate moderată + 2 zile de întărire a forţei musculare
Exemplul 2: Efort de intensitate mare
Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sambătă Duminică
25 minute alergare (jogging) 25 minute alergare (jogging) Exerciţii cu greutăţi 25 minute alergare (jogging)
În total 75 minute de efort aerob de intensitate mare + 2 zile de întărire a forţei musculare
Exemplul 3: Combinaţie de efort de intensitate moderată şi mare
Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sambătă Duminică
15 minute alergare (jogging) Exerciţii cu greutăţi 30 minute mers pe jos Exerciţii cu greutăţi 15 minute alergare (jogging) 30 minute mers pe jos 30 minute mers pe jos
În total echivalent a 150 minute de efort aerob de intensitate moderată + 2 zile de întărire a forţei musculare

Renunţă la fumat

În lume 2 din 5 persoane mor din cauza fumatului. Renunţarea la fumat este cea mai eficientă metodă dintre toate măsurile de prevenţie, efectul fiind mai pronunţat la persoanele cu boli cardiovasculare. Nu există limită de vârstă în ceea ce priveşte beneficiul renunţării la fumat!

Întrebări frecvente:

  • - De ce aş renunţa?

    • Te vei simţi mai bine imediat (Vei avea mai multă energie, simţul mirosului şi al gustului se vor îmbunătăţi, dinţi curaţi şi respiraţie mai proaspătă, vei tuşi mai puţin)
    • Vei fi mai sănătos pe termen mai lung (Scade riscul de boli cardiovasculare, cancer, cataractă şi de îmbătrânire a pielii)
    • Familia ta va fi mai sănătoasă (riscul apariţiei otitelor, răcelilor, a crizelor de astm la copiii tăi se reduce). Expunerea familiei la fumul tău (fumat pasiv) este la fel de nocivă ca şi fumatul activ. Fii un exemplu bun pentru copii.
    • Vei economisi mai mulţi bani. Câştigi timp (în locul pauzelor de fumat, a mersului pentru a cumpăra pachete).
  • - De ce este atât de greu să renunţ?

    • Nicotina este o substanţă care dă dependenţă. Ea te face să te simţi mai bine, mai atent. În mod normal creierul produce o substanţă - serotonină - care te face să te simţi bine dispus. Nicotina stimulează eliberarea acestei substanţe. Atunci când renunţi la fumat creierul tău trebuie să reînveţe să îşi elibereze singur această substanţă. Acest proces poate dura şi este de multe ori mult mai accesibil să obţii acest efect cu o ţigară. Dar oare merită să faci asta pentru sănătatea ta?
    • Fumatul este de multe ori un obicei asociat consumului de băuturi (cafea, vin, bere), şofatului maşinii , vorbitului cu prietenii. Aceşti factori îţi vor îngreuna voinţa de a renunţa la fumat. Milioane de oameni însă au reuşit să renunţe definiv. Poţi să fii unul dintre ei!
  • - Cum pot renunţa la fumat?

    • Stabileşte o dată în care renunţi la fumat.
    • Transmite familiei, prietenilor, colegilor că te-ai hotărât să renunţi.
    • Aruncă pachetele de ţigări, brichetele, scrumierele sau alte accesorii de acasă, de la serviciu sau din maşină.
    • Realizează un plan pentru provocările pe care le vei întâmpina.
    • Treci pe la medicul tău. Există programe şi medicamente care te pot ajuta.
  • - Cum pot să rezist fără fumat?

    • Găseşte-ţi ocupaţii ziua - practică exerciţii fizice, mergi la film, plimbă-te în parc. Stai în locuri în care fumatul nu este permis.
    • Simţi nevoia să ţii o ţigaretă în mână? Ţine un creion sau altceva în mână în locul ţigaretei.
    • Simţi nevoia să simţi o ţigaretă în gură? Încearcă gumă de mestecat, scobitori, acadele, morcovi, sticks-uri.
    • Bea multă apă şi sucuri de fructe. Evită berea sau vinul, acestea pot reactiva nevoia de fumat.
    • În locul "ţigării de după masă", ridică-te de la masă, spală-te pe dinţi şi mergi să te plimbi.
    • Încearcă să eviţi activităţile care îţi reamintesc de fumat.
    • Aminteşte-ţi, majoritatea oamenilor NU fumează! Stai pe lângă ei când ieşi în oraş.

Mănâncă sănătos

  • "Un măr pe zi ţine doctorul departe". Alegând să mănânci sănătos poţi preveni afecţiunile cardiovasculare şi complicaţiile acestora. Corelează aportul de calorii din alimentaţia sănătoasă cu activitatea fizică pentru beneficii optime.
  • Recomandări generale:
    • Consumă o varietate bogată de vegetale şi fructe. Acestea cu cât au o culoare mai intensă, cu atât sunt mai bune, întrucât au un conţinut de micronutrienţi mai bogat (de exemplu: spanac, morcovi, piersici, fructe de pădure).
    • Alege cereale integrale şi alimente bogate în fibre. În această categorie intră legumele, leguminoasele (fasole, linte, etc) şi fructele. Cerealele integrale includ preparate din grâu integral, ovăz, secară, orz, orez brun, hrişcă, bulgur, mei şi qinoa.
    • Mănâncă peşte cel puţin de două ori pe săptămâna. Peştii "uleioşi" precum somon, macrou şi sardine sunt bogaţi în acizi graşi omega-3, acizi eicosapentanoici (EPA) şi acizi docosahexanoici (DHA). Consumul acestor acizi graşi se asociază cu reducerea riscului de moarte subită şi de boală coronariană.
    • Cel puţin 5-10% din caloriile consumate zilnic să reprezinte acizi graşi omega-6 care se găsesc în uleiuri vegetale precum uleiurile de floarea soarelui, şofrănel, porumb, soia, alune, nuci şi alte seminţe.
    • Limitează consumul zilnic de grăsimi saturate (care se găsesc mai ales în produsele animale) la mai puţin de 7% din caloriile totale / zi. Redu grăsimile trans (din grăsimi hidrogenate şi produse de patiserie şi fast-food) la mai puţin de 1% din caloriile totale, iar colesterolul (din ouă, produse lactate, carne roşie şi de pasăre, peşte şi crustacee) trebuie redus la mai puţin de 300mg/zi. Alege cărnuri slabe şi alternative vegetale (precum soia), produse lactate cu conţinut redus sau fără grăsimi. Prepară carnea roşie, carnea de pui fără piele şi peştele numai la grătar sau copt.
    • Încearcă să foloseşti puţin sau chiar deloc sarea. Încearcă să eviţi carnea procesată (fiind bogată în sare). Reducerea aportului de sare va conduce la scăderea valorilor tensiunii arteriale şi a riscului de boală cardiovasculară.
    • Evită alimentele şi băuturile cu mult zahăr sau îndulcitori (glucoză, fructoză, maltoză, sucroză, dextroză, sucuri concentrate, siropuri).
    • Hidratează-te. Apa este esenţială pentru bună funcţionare a organismului uman. Zilnic corpul nostru pierde aproximativ 2 litri de apă. Aceştia trebuie înlocuiţi cu apă proaspătă sau cu apa din alimente. Ai grijă să creşti consumul de lichide atunci când eşti activ, când e foarte cald afară, când ai diferite afecţiuni cauzatoare de febră, diaree sau vomismente.
    • Dacă consumi alcool, fii moderat. Specialiştii recomandă 2 unităţi de alcool pe zi pentru bărbaţi şi 1 unitate pentru femei. În Europa o unitate de alcool conţine aproximativ 15 ml alcool pur.
    • Persoanele cu boală cardiacă prezentă sau cu cu valori crescute ale trigliceridelor au recomandarea de a consuma suplimente de acizi graşi omega-3.
    • Alimentaţia pentru copii şi adolescenţi. Formarea plăcilor aterosclerotice pe artere începe în copilărie. Este important ca deprinderea obiceurilor alimentare sănătoase să înceapă în copilărie pentru a preveni dezvoltarea bolilor de inimă ulterior în viaţă. Aceştia ar trebui să mănânce alimente sărace în grăsimi saturate, trans şi colesterol. Nu trebuie să lipsească din dietă fructele, legumele, leguminoasele, cerealele integrale, lactatele degresate, peştele şi carnea uşoară.
  • Pentru mai multe informaţii şi recomandări privind alimentaţia adresează-te medicului tău!

Slăbeşte

  • Persoanele supraponderale sau obeze au un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare chiar şi atunci când nu au alţi factori de risc. Excesul de greutate cauzat de grăsimii forţează inima să lucreze mai mult şi dezechilibrează valorile colesterolului şi glucozei din sânge.
  • Cum ştiu dacă sunt obez sau supraponderal? Specialiştii utilizează doi indicatori pentru a stabili acest lucru: IMC (indicele de masă corporală) şi CA (circumferinţă abdominala)
  • IMC (Indicele de masă corporală) este un indicator util întrucât corelează greutatea cu înălţimea persoanei care este măsurată. Calculează-ţi IMC şi urmăreşte în tabelul de mai jos în ce categorie te încadrezi:
    • - IMC mai mic de 18.5 - corespunde categoriei subponderal
    • - IMC între 18.5 şi 24.9 - corespunde greutăţii normale, sănătoase
    • - IMC între 25.0 şi 29.9 - corespunde statusului supraponderal (grăsime în exces)
    • - IMC peste 30.0 - caracterizează statusul obez (foarte multă grăsime în exces)
  • CA (Circumferinţa abdominală) - grăsimea în exces se poate depune în mai multe părţi ale corpului. Cea mai nocivă este grăsimea care se depune în regiunea abdomenului. Aceasta este cuantificată cu ajutorul acestui parametru. Utilizează o bandă centimetru (croitorie) pentru a-ţi măsură circumferinţă abdominala. La risc sunt :
    • - Bărbaţii cu o CA mai mare de de 95 cm
    • - Femeile cu o CA mai mare de 80 cm
  • Ce pot face ca să slăbesc?
    • - Stabileşte-ţi obiective reale. Chiar şi pierderi modeste în greutate pot aduce beneficii asupra riscului. Ţinta ideală pentru persoanele supraponderale este de a slăbi 15% din greutate.
    • - Un program regulat de activitate fizică este esenţial pentru a slăbi. Mişcarea aduce mai multe beneficii. Consultă medicul dacă ştii că ai şi alte probleme de sănătate.
    • - Nu te ghida după foame. Stomacul tău este destins şi va continua să trimită semnale la creier până când va reuşi să ajungă la dimensiunea normală. Acest proces durează.
    • - Nu ţinti regimuri de slăbire rapidă. Acestea rareori reuşesc să conducă la un rezultat de durată. Ideal este un regim alimentar "prietenos", apropiat stilului tău de viaţă şi pe care să îl ţii toată viaţa. Cu alte cuvinte, învaţă să mănânci sănătos. Consultă un medic nutriţionist pentru a te ajuta în această privinţă.
    • - Regimul de slăbire, chiar şi atunci când este conceput corect, poate naşte frustrări. Există perioade de stagnare a greutăţii. Ai răbdare, sfătuieşte-te cu medicul tău şi dă-i un răgaz de timp organismului tău să se adapteze cerinţelor tale. Nu forţa lucrurile şi nu te stresa foarte tare, există persoane care în încercarea de a accelera scăderea în greutate, dezvoltă boli psihice precum anorexia nervoasă sau bulimia.
    • - Creează un jurnal alimentar în care să notezi atent şi onest mesele şi caloriile ingerate. Acesta te va ajuta să urmăreşti corect cantitatea de alimente consumate şi îl va ajuta pe medicul tău să te ghideze în acest sens.
    • - Pentru persoanele care nu pot să slăbească prin mijloacele descrise mai sus există medicamente care îi pot ajuta. Acestea trebuie corelate de medic cu regimul de slăbire.
    • - Pentru pacienţii cu obezitate morbidă (foarte severă) se poate lua în discuţie chirurgia bariatrică.
  • Ai grijă de sănătatea copiilor şi nepoţilor tăi descurajând acumularea greutăţii corporale în exces. Conceptul românesc "grasă şi frumoasă" este din nefericire profund dăunător sănătăţii.
  • Consultă-ţi medicul pentru mai multe informaţii.

Controlează tensiunea arterială

1 din 3 români suferă de hipertensiune arterială (HTA). Această creşte riscul apariţiei bolilor cardiovasculare şi a accidentelor vasculare cerebrale. Hipertensiunea arterială evoluează frecvent silenţios, fără semne sau simptome care să alerteze pacienţii asupra prezenţei bolii. Din acest motiv este importantă măsurarea la intervale regulate de timp a tensiunii arteriale (TA).

Tensiunea arterială este caracterizată prin 2 valori. Prima - mai mare - se numeşte tensiune sistolică, a doua - mai mică - se numeşte tensiune diastolică. Diferenţa între cele 2 valori trebuie să fie aproximativ 40 - 50 mmHg.

Categorii de valori ale TA Valoare sistolică Valoare diastolică
Normală Sub 120 mmHg şi Sub 80 mmHg
Prehipertensiune 120-139 mmHg sau 80-89 mmHg
Hipertensiune stadiul I 140-159 mmHg sau 90-99 mmHg
Hipertensiune stadiul II Peste 160 mmHg sau Peste 100 mmHg
Criză hipertensivă. Măsuraţi din nou peste 5 minute sau sunaţi la ambulanţă (112) Peste 180 mmHg sau Peste 110 mmHg
  • Ce pot face ca să scad valorile tensiunii arteriale?
    • - Slăbeşte
    • - Fii activ
    • - Limitează consumul de sare
    • - Limitează consumul de alcool
    • - Renunţă la fumat
    • - Urmează tratament medicamentos pentru tensiune dacă acesta este prescris de medic.
  • Cum o masor?
    • - Tensiunea arterială poate fi măsurată şi acasă
    • - Măsoară tensiunea arterială cu manşeta montată la braţ. Utilizează aparate verificate metrologic şi cu manşeta de dimensiuni corecte pentru circumferinţa braţului tău.
    • - Măsoară în acelaşi moment al zilei
    • - Poţi efectua mai multe măsurători, separate la intervale de 1 minut.
  • Înregistrarea unor valori mai mari ca urmare a unei măsurători nu este un motiv de alarmă imediată. Repetă măsurătoarea de câteva ori pe parcursul a 5 minute, iar dacă valorile se păstrează solicită ajutorul personalului medical specializat.
  • Pentru mai multe informaţii adresează-te medicului tău!

Controlează colesterolul

  • Colesterolul este o substanţă din categoria grăsimilor pe care organismul o foloseşte pentru a construi pereţii celulelor din corpul nostru. Acesta este transportat de sânge către organe şi ţesuturi. Există 2 surse prin care colesterolul ajunge în sânge: o parte vine prin alimentaţie, o altă parte este produsă de ficat. Colesterolul alimentar se găseşte în gălbenuşul de ou, carne şi preparate lactate.
  • În condiţii anormale, în sânge ajunge prea mult colesterol. Acesta se depune pe pereţii vaselor, formând în timp nişte plăci de aterom care îngustează diametrul vaselor şi împiedică curgerea normală a sângelui. Astfel ia naştere boala ateromatoasă care poate afecta orice vas de sânge din organism. Ateromatoza este principală cauză care conduce la bolile cardiovasculare şi la mortalitatea cauzată de aceste boli.
  • În general, obişnuim să vorbim despre colesterolul total atunci când ne referim la acest subiect. Colesterolul total trebuie să fie în condiţii ideale sub valoarea de 200 mg/dl, la copii valoarea trebuie să fie sub 170 mg/dl.
  • Colesterolul este alcătuit din mai multe componente, numite fracţii de colesterol. Două astfel de fracţii sunt extrem de importante:
    • LDL colesterol - este numit popular "colesterolul rău"; acesta este principalul vinovat al formării plăcilor de aterom. Acesta trebuie să aibă o valoare mai mică de 115mg/dl la persoanele fără factori de risc, iar la cei care au deja o boală cardiovasculara sau factori de risc idealul ar fi sub 80mg/dl
    • HDL colesterol - cunoscut şi sub forma de "colesterol bun"; are rolul de a proteja pereţii vaselor împotriva LDL colesterolului. Valoarea HDL mai mare de 40mg/dl oferă protecţie în faţa riscului de apariţie al bolilor cardiovasculare. Ideal acesta trebuie să fie mai mare de 60mg/dl
  • În afară de colesterol, în sânge circulă şi alte tipuri de grăsimi. Trigliceridele sunt de asemeni asociate cu creşterea riscului cardiovascular. Valoarea acestora în sânge trebuie să fie mai mică de 150mg/dl pentru a reduce riscul de apariţie al bolilor de inimă.
  • Alte grasimi nocive
    • Grăsimile trans - provin din uleiuri vegetale modificate chimic pentru a fi mai dense printr-un proces numit hidrogenare. Acestea se mai numesc şi grăsimi hidrogenate. Se găsesc în semipreparate, mâncare fast-food şi produse de patiserie
    • Grăsimi saturate - provin din grăsimile animale sau din unele uleiuri vegetale precum uleiul de palmier.
  • Ce pot face pentru a controla grăsimile din sânge
    • Fii activ - mişcarea creşte colesterolul bun (HDL) în sânge
    • Slăbeşte - grăsimea corporală reprezintă o sursă din care sunt eliberate permanent în circulaţie colesterol şi trigliceride.
    • Mănâncă corect - astfel poţi controla cantitatea şi calitatea de colesterol şi grăsimi care intră în organism
    • Consumă alimente bogate în acizi omega-3 (peste spre exemplu). Aceştia pot reduce nivelul trigliceridelor din sânge
    • Încearcă să dormi suficient şi să controlezi nivelul de stres. Stresul creşte nivelul colesterolului şi al grăsimilor în sânge
    • Controlează-ţi periodic nivelul de colesterol din sânge.
    • Urmează tratament medicamentos pentru a controla grăsimile din sânge. În prezent, există medicamente foarte eficiente care te pot ajuta să controlezi grăsimile din sânge. Acestea trebuie prescrise de medic.
  • Adresează-te medicului tău pentru mai multe informaţii!

Controlează glicemia

  • Moştenirea genetică, stilul de viaţă nesănătos, obezitatea sunt câţiva factori care favorizează apariţia diabetului zaharat. Această afecţiune este din ce în ce mai des întâlnită, iar complicaţiile cardiovasculare sunt prezente la toţi pacienţii cu diabet zaharat incorect tratat sau netratat. Diabetul zaharat este poate unul dintre factorii de risc cei mai de temut pentru apariţia bolilor cardiovasculare.
  • Monitorizând glicemia periodic poţi preveni apariţia acestei maladii sau poţi controla evoluţia acesteia prevenind complicaţiile.
    • - În mod normal, glicemia dimineaţă pe nemâncate trebuie să fie sub 100 mg/dl
    • - Există mai multe teste care pot depista prediabetul, o etapă premergătoare diabetului. Consulta medicul tău pentru a afla dacă este oportun să urmezi aceste teste.
    • - Dacă ai în familie cazuri de diabet, urmăreşte cu atenţie glicemiile tale şi cere mai multe informaţii de la medicul tău. Diabetul are o componentă genetică şi se poate "moşteni".
    • - Ţinerea sub control a glicemiei previne, în afara apariţiei bolilor cardiovasculare şi apariţia altor complicaţii: la nivelul rinichilor, ochilor, nervilor, etc.
  • Cum pot recunoaşte diabetul? Diabetul, la debut, este caracterizat de prezenţa manifestărilor de mai jos:
    • Urinări frecvente
    • Sete excesivă
    • Scădere în greutate inexplicabila
    • Foame extremă
    • Slăbirea vederii
    • Sesizarea de inţepături sau amorţeli ale mâinilor si picioarelor
    • Piele uscată
    • Răni care se vindecă greu
  • Pot preveni apariţia diabetului?

    Componenta genetică este incontestabilă şi nu poate fi eliminată ca factor de risc, dar mai multe studii demonstrează că activitatea fizică practicată cu regularitate însoţită de o alimentaţie corectă reduc semnificativ riscul de apariţie al diabetului zaharat.

  • Pentru mai multe informaţii adresează-te medicului tău de familie!
Scrie din Inima

Concurs Scrie din Inima

Scrie din Inima este un concurs de presa cu tematica medicala. Acesta i-a provocat pe jurnalistii profesionisti sa informeze populatia asupra factorilor de risc cardiovascular, prin promovarea Testului Cartonaselor.


Au fost premiate cele mai bune transpuneri ale mesajelor despre constientizarea riscului cardiovascular.


Campania SOS Cardio

Campania SOS Cardio

Atenţie, risc cardiovascular!

Campania este iniţiată de Fundaţia Română a Inimii şi sprijinită de Ministerul Sănătăţii. Scopul campaniei este conştientizarea factorilor de risc cardiovascular şi îndemnarea populaţiei către medic pentru evaluarea riscului cardiovascular global de a dezvolta boală cardiovasculară fatală. Modul prin care populaţia este invitată să-şi evalueze riscul cardiovascular global este prin parcurgerea Testului Cartonaşelor.